Cati dintre voi au fost la un pescuit la pastrav de pe mal, pe un rau de munte? Greu de ajuns, greu de pescuit, greu de gasit. Pe langa faptul ca nu (mai) avem rauri cu pastravi, sunt situate in mijlocul muntilor, sunt greu accesibile, iar pastravii sunt greu de pacalit la artificiale. Asa ca, pentru marea majoritate dintre noi, pastravul de rau este tinta greu de atins, scump la vedere si greu de pescuit. Insa un concurs la pastrav de pe mal este altceva! Ceva greu de inchipuit pentru orice pescar care are cat de cat idee despre pescuit, mai mult decat atat, chiar si pentru cei ce sunt obisnuiti cu concursurile de pescuit.

Ce este atat de greu de inchipuit? Totul, incepand de la echipamente, naluci, experienta, complexitate, prezenta de spirit, conditie fizica, si nu in ultimul rand : NOROC. Da, ca-n fiecare partida de pescuit, factorul noroc este indispensabil, iar aici, la mal, in campionatul national la mal, norocul face parte din lista care determina diferentele pe tabela de punctaj. Pista de concurs este amenajata pe o portiune dintr-un rau, in cazul nostru, raul Zetea, in amonte de localitatea Zetea. Cu spijinul celor ce administreaza acest rau, AVPS Tarnava Mare, ne-am ocupat de delimitarea zonei de concurs si amenajearea acestora prin curatire si marcarea standuri de concurs. Ca mici detalii despre regulile de pescuit la pastrav de pe mal amintesc urmatoarele: se pescuieste cu o singura lanseta odata, echipata cu un singur carlig fara contra, iar singura specie de peste punctabila este pastravul. Un pastrav - un punct. In fiecare zi sunt cate 4 manse a cate 45 de minute, cu cate 15 minute pauza pentru tragerea la sorti a concurentiilor si a arbitrilor reciproci. Arbitrajul este preluat de la concursurile de musca, prin arbitrare recipoca. Un concurent dintr-un sector tras la sorti pescuieste, iar cel din sectorul apropiat arbitreaza. In urmatoarele 45 de minute, cel ce a pescuit arbitreaza, iar cel ce a arbitrat pescuieste. Practic, rolul pescarului ce accede catre primele locuri din clasament, si automat din echipa nationala reprezentativa, este sa prinda cei mai multi pesti in cele 4 manse de 45 de minute a celor doua zile de concurs. Inchiputiti-va ca totul este la vedere intre concurenti si asta face ca cele 45 de minute sa fie o adevarata lupta in deciziile pe care trebuie sa le iei: “A prins pe vobler, eu ce fac, schimb pe vobler sau incerc mai departe pe ce dau, ca tocmai au avut un atac »… I-a uite , a prins pe repezis, sa ma duc si eu sa incerc tot acolo, standul vecin este liber » ..

Si uite asa, cele 45 de minute trec accelerat de repede, iar gandurie creeaza vraiste in decizii si influenta in rezultate. Rezultatele bune tin efectiv de concentrarea cu care pescuieste fiecare pescar. Momelile sunt aproape la fel, echipamentele asemenea, locurile aceleasi, singura diferenta o reprezinta capacitatea de concentrare a fiecarui pescar. PRIMA ZI DE CONCURS Start in prima mansa de 45 de minute si reusesc sa castig prima mansa de 45 de minute cu 7 pastravi, la balotaj cu Adrian Corcebas care a prins si el tot 7 pastravi. Pe patru dintre ei i-am prins la rotiva Smith ARS Nr3, o rotativa japoneza, un fel de Lexus al rotativelor prinzatoare. Pe langa faptul ca este singura rotativa ce vine echipata din fabrica cu antirasucitor al firului de pe mulineta, se activeaza imediat ce atinge apa datorita formei paletei, iar corpul excentric face ca echilibrul ei sa fie permanent in recuperare liniara. Traiectoria liniara este exact tentatia ce-i trebuie pastravului in curentul raului pentru a o confunda cu un peste ranit.

Pe alti doi pastravi i-am prins cu un vobler pe care n-am sa-l destainui decat printre randuri, iar ultimul pastrav la o guma Berkley Nymph, culoare roz, o guma clasica in campionatele mondiale. Nu va pot da toate detaliile, dar conteaza fiecare element pentru pacalirea pastravului de a ataca naluca, in special cele de tip guma, si cel mai mult conteaza increderea cu care pescuiesti naluca respectiva.

Urmatoarea mansa de 45 de minute am castigat-o cu 3 pastravi, doi pe acelasi vobler miraculos si unul pe aceiasi guma din prima mansa. Ultima mansa a fost si ce-a mai critica, asa cum ne-am obisnuit la pastrav. Avand multa presiune pe locuri, toti anticipam ca se va castiga cu numar mic de capturi, iar 2-3 pastravi vor fi de ajuns pentru a castiga. La primul lanseu am prins si primul pastrav pe clasica Berkley Nymph roz. Nimic mai imbucurator si plin de satisfactie pentru ceea ce faci in evolutia concursului. Insist cu incredere pe accea guma si cu chiu cu vai reusesc sa mai prind un pastrav in acelsi loc. Cu 5 minute inainte de final, nu stiam ce sa mai fac. Asa ca, imi schimb locurile in care pescuiesc cu viteza maxima si sar din extrema in extrema, schimband clasicele gume cu evolutie fina, in rotative grele sau voblere agresive. Imi fuge gandul imediat la o rotativa deosebita, un Pontoon21 Ball Concept nr.3. O naluca pe cat de mare, pe atat de agresiva in miscare prin apa. Surprinzator si pentru mine, la a doua lansare prind un pastrav de toata frumusetea, aducadu-mi si primul loc pe sector, alaturi de primul loc in prima zi de concurs cu doar 9 puncte penalizare.

Dupa cum vedeti, diversitatea nalucilor utilizate in concurs mi-a adus cel mai bun rezultat in prima zi, iar acesta versatilitate este necesara si in campionatele mondiale. Un pescar de pastrav la mal trebuie sa fie foarte complex, sa cunosca nu numai pescuitul cu rotativa, ci trebuie sa stapaneasca orice stil si tip de naluca pentru pastrav.

A DOUA ZI DE CONCURS Cum in prima zi aveam un avans considerabil fiind locul 1 la general, a doua zi am inceput in forta, iar primii doi pastravi i-am prins in primele 10 minute din mansa. Numai ca norocul ma paraseste la o lansare, agat un jig echipat cu guma de la Berkely Nymph roz intr-o piatra, incerc sa o desprind si – ghinion- se rupe firul, iar lanseta fiind incarcata la maxim, imi catapuleaza primul segment din lanseta vis-a-vis pe malul opus al raului, intr-un copac, la 10 metri inaltime. Nici o sansa sa mai recuperez varful de la lanseta si schimb lanseta cu o alta, dar cu alte caracteristici. Urmatoarea mansa devine un calvar emotional dupa ce scap mai bine de 3 pastravi, din care doi i-am tinut o perioada in drill. Era clar, increderea avea sa ma parasesca. Cum inca concursul nu era pierdut, reusesc sa ma adun, concentrandu-ma la ceea ce aveam de facut si trecand peste faptul ca am handicapul schimbarii lansetei, iar in urmatoarea mansa ies invingator cu 3 pesti pe mansa. Pe toti i-am prins la miraculosul vobler din mansele din prima zi, un vobler japonez produs de Palms / Anglers Republic (ANRES)– un Alexandra de 5cm. Este un vobler pe cat de mare pentru pastrav, pe atat de atractiv si versatil. Vine echipat cu doua ace fara barbeta, foarte eficiente la intepat, reducand mult riscul agataului, ca in cazul echiparii cu ancore clasice. Astfel, poate fi recuperat in diferite moduri, chiar si jerkuit in substratul raului, acolo unde se refugiaza pastravii. O alta particularitate importanta a voblerului este designul acestuia, fiind un vobler ingust in grosimea corpului si lat in lateralul acestuia, avand o evolutie extrem de atractiva determinata acest aspect.

Chiar si cu o “gherla” in a doua mansa, sansele de a ma clasa bine erau destul de mari, tinand cont de faptul ca marea majoritate a celor ce-au concurat pe pista respectiva de concurs, in cele doua zile, avea cel putin o gherla. Ca intotdeauna, ultima mansa conta foarte  mult in clasament. Aveam sa pescuiesc pe un ultim segment de rau unde pastravii au fost extrem de presati de concurenti. Trebuie sa incerc orice altceva decat ceea ce facusem pana acum. Am apelat la Gabi Judet, alegandu-mi de la el din trusa o guma Berkley Nymph de culoare violet inchis, o culoare de care aveam sigur convingerea ca nu a fost folosita de nimeni. Start in ultima mansa, iar la primele lanseuri cu un vobler de la Dorado se ridica un pastrav dupa el, dar refuza naluca. Era clar ca ceva nu-i convenea. Schimb instant cu guma violet de la Judet si prind primul pastrav din ultima mansa. Un pastrav ce-mi aducea relaxarea necesara, constient de faptul ca 2 sau 3 pastravi vor carstiga mansa. Schimb locul si naluca, trecand pe o guma de culoare verde glitter, o naluca cu care nu prinsesem niciodata vreun pastrav. Atac, intep si aduc cu greu in minciog un alt pastrav. Gabi Judet ma anunta ca mai am un minut de pescuit si se termina mansa, recomandandu-mi sa ma relaxez si sa eliberez pestele cu atentie. Imi calculez atent optiunile si rup firul, lasand acul in gura pestelui. Am calculat in viteza si mi-am dat seama ca pierdeam prea mult timp sa-l dezagat, avand acul in interiorul gurii. Leg intr-o viteza maxima un alt ac preechipat cu aceiasi naluca si lansez, constient de faptul ca va fi ultimul lanseu. Atac, intep, ridic pastravul pana la suprafata apei si se dezgata. Trec de la o stare de dezamagire la o stare de relaxare, dupa ce am realizat ca am iesit locul 4 pe sector in ultima zi de concurs. In final am terminat pe locul 4 la general, din cei 27 de concurenti, prinzand si cei mai multi pesti dintre toti concurentii, 18 pastravi in cele doua zile de concurs.A fost un concurs frumos, excelent organizat, iar pista de la Zetea sunt sigur ca va figura mult timp in pistele nationale de selectie. A doua etapa a Campionatului National de pescuit de pe mal a fost castigata de Octavian Coroiu, cel ce a fost cel mai constant, prinzand in toate cele 8 manse de concurs, urmat de Ovidiu Onacea, iar pe locul 3 s-a clasat Cristi Rizea, un pescar ce dovedeste ca stie sa prinda bine nu numai stiuca, biban sau clean din barca.