Ultimul bastion al stiucilor: incinta Cormoran, Uzlina
  • Postat de: Bogdan Curelea

  • Publicat in: Blog Pescuit

  • Galerie foto Bogdan Curelea

Ultimul bastion al stiucilor: incinta Cormoran, Uzlina

Dupa mai bine de douazeci de ani de braconaj si exploatare intensiva atat cu plase si vintire cat si cu lanseta, am ajuns la momentul in care reusita unei partide de pescuit la stiuca pe apele naturale ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sa devina o raritate. foto_01-1 foto_01-2 In ultimii ani insa, in Delta, si-au facut aparitia incintele destinate pescuitului stiucii, zone de protectie totala a acesteia unde se practica pescuitul doar in sistem "catch & release". Aceste incinte ofera pescarilor de spinning oportunitatea de a prinde cateva stiuci intr-o zi de pescuit, fapt ce nu se mai poate intampla de ceva vreme in zonele publice din "natural". Una din aceste incinte a fost vizata si de noi ca destinatie pentru o partida de pescuit la stiuca. Este vorba despre binecunoscuta incinta numarul 7 din cadrul complexului Cormoran de la Uzlina. foto_02 Ca structura, incinta Cormoran este, asemeni multor altor foste crescatorii de peste din Delta Dunarii, o intindere de apa cu o suprafata de aproximativ 160 de hectare avand adancimi ce nu depasesc un metru, fiind marginita de un canal perimetral si brazdata de alte cateva canale transversale cu o adancime mai mare, de  aproximativ 2-2.5 metri. Zona cu apa mica este inundata de stuf, intrerupt de japse mai reduse sau mai intinse ca suprafata, ce abunda in vegetatie submersa si diferite specii de nuferi. foto_03 Timpul scurt pe care-l aveam la dispozitie (seara urmand sa ne deplasam catre Sulina unde vom ramane pentru cateva zile in cautarea avatilor), ne-a determinat sa nu insistam prea mult in zonele cu apa mai adanca, unde rata capturilor este mai redusa, dar sansele de a intalni exemplare capitale mai mari. Am preferat sa abordam japsele cu apa mica, pescuind in continua miscare cu naluci reactive, urmarind sa determinam atcacul stiucilor dispuse sa se hraneasca in acel moment. Scopul nostru era sa acoperim o suprafata de apa cat mai vasta pentru a obtine eficienta maxima. foto_04-1 foto_04-2 Pe langa deja clasicul spinnerbait Shallow Killer de la Berti si nelipsitele glidere fie ele floating, sinking sau slow sinking, aveam in trusa ceva noutati de pe piata autohtona de profil pe care eram dornic sa le testez in aceste ape. Este vorba despre voblerele din gama REALIS produse de compania nipona DUO International, voblere destinate pescutului la bass insa ce au aplicatie pentru rapitorii autohtoni. foto_05-1 foto_05-2 In aceste conditii de adancime si densitate a vegetatiei au dat randament, pe langa glidere floating si slow sinking, voblere cu evolutie in stratul superficial al apei (tip shallow). Dintre acestea se remarca in prima parte a zilei REALIS CRANK 48SR - P49 (Mat Blue Back Chart Tiger), o naluca floating cu dimensiunea de 48 milimetri, greutatea de 7 grame si evolutie intre 0 si 50 centimetri, ce este foarte usor de utilizat. Acesta dispune la interior de un sistem mobil de greutati si un magnet care-i stabilizeza pozitia in zbor, favorizand o lungime si o precizie mare a lanseului. foto_06-1 foto_06-2 Un alt vobler ce a dat rezultate foarte bune pe tot parcursul zilei a fost REALIS FLATSIDE 54SR – D20 (Sparkling Ayu), o alta naluca de tip floating ce are dimensiunea de 54 milimetri, greutatea de 6 grame si evolutie intre 0 si 40 centimetri. Latura mai dezvoltata a nalucii produce in suprafata un efect pronuntat de stralucire, ce trezeste la viata instinctul predatorial al stiucilor. Modul de utilizare al acesteia este de asemenea foarte simplu, naluca fiind capabila sa raspunda corect la recuperari lente ori rapide. foto_07-1 foto_07-2 Usor-usor, fara a ne da seama, timpul alocat acestei partide de pescuit se apropie de sfarsit, dar ramane inca suficient pentru a mai putea aduce in fata obiectivului aparatului de fotografiat inca un exemplar viguros de "Cormoran". Strategia pe care am ales-o pentru aceasta minipartida a avut rezultatele scontate, reusind sa aducem la barca si apoi sa eliberam in conditii de siguranta numeroase exemplare cu greutate intre 1 si 3.5 kilograme. Din pacate, singurul exemplar mai mare, estimat in jurul a 5-6 kilograme "s-a eliberat" inainte de a fi imortalizat de fotograf. foto_08-1 foto_08-2 In concluzie, incintele destinate pescuitului la stiuca reprezinta un balon de oxigen pentru pescarii de spinning, vazand dezastrul cauzat de braconaj si pescuitul comercial scapat de sub control din zona "salbatica" a Deltei. Fir intins !