-
Postat de: Vlad Matei
-
Publicat in: Blog Pescuit
Snagov, pe linia de start a sezonului la rapitori
Dupa o iarna lunga si grea, primavara este pentru cei mai multi pescari anotimpul care da startul la pescuit. Multi iau cu asalt apele de indata ce acestea se dezgheata, pe cand altii asteapta conditii ceva mai bune, cu temperaturi mai prietenoase.
Indiferent de conditiile meteo de afara, trebuie sa tinem cont ca in apa lucrurile stau un pic altfel, asa ca, daca afara e cald si frumos cateva zile, nu inseamna ca si apa s-a incalzit si pestii sunt la fel de activi.
Personal, eu ies pe apa imediata ce aceasta se dezgheata. Anul acesta, de exemplu, primele partide le-am facut cu jumatate din suprafata apei inghetata si restul care se dezgheta numai dupa ora 14:00-15:00. Succesul acestor partide a fost limitat, dar aveam sentimentul ca mi-am incercat norocul si am castigat experienta intr-o perioada in care nu foarte multi se incumetau sa iasa pe apa
Profitand de o zi cu soare am decis sa ies la o partida de pescuit pe Snagov, avand ca principala tinta bibanul. Primavara, spre deosebire de oricare alt anotimp, bibanul este mult mai greu de gasit. Vara l-am gasit mereu fie in zonele cu apa mai adanca si bine oxigenata, unde erau si pestisorii-prada, fie la suprafata apei, atunci cand e foarte activ; toamna e intotdeauna in locuri cunoscute, in zone cu structuri sau praguri, si iarna sta de regula grupat in bancuri, in locuri cu apa adanca. In schimb, primavara e o perioada in care bibanii incep sa se miste de pe locurile in care au iernat, insa nici nu sunt la nivelul de activitate din perioada calda.
Iesind pe apa si incercand diferite zone, am observat ca bibanii nu erau in locurile cunoscute pentru capturi. Fiind nevoit sa abordez un stil activ, parasind fiecare loc dupa cateva lanseuri daca nu aveam prezentari, am inceput sa prind primii bibani, mici ca dimensiuni, dar importanti pentru mersul partidei. Inarmat cu aceste prime rezultate, am putut sa-mi fac o idee generala despre zonele in care as putea sa-i gasesc, in special pe praguri care incep de la apa mica, si mai ales la limita dintre apa calda de la suprafata si apa mai adanca, inca rece.
Am pescuit cu jiguri usoare de 2g turnate pe carlige nr 6 de la Fudo. Greutatea mica a jigului ma ajuta in situatiile in care pestele nu este foarte activ deoarece ii permite nalucii sa stea mai mult in suspensie si astfel ofera bibanilor (sau altor rapitori, de ce nu?!) mai multe sanse sa o atace.
Dupa ce am insistat pe un prag cunoscut cam 10 minute, cu un singur biban de mici dimensiuni ca rezultat, in sfarsit, am un atac puternic. Intep si imediat frana de la mulineta pleaca. In momentul asta ma gandeam ca am intepat fie o stiuca, fie un salau. Dupa ce m-am luptat cu pestele pret de aproximativ un minut (dupa cum bine stiti, minutul pescaresc este intodeauna mai lung decat cel standard), eram deja convins ca am prins un salau frumos. Reusind sa-l aduc la suprafata am vazut ca era un biban de dimensiuni considerabile, unul dintre cei mai mari pe care i-am prins.
Dupa o masurare rapida si cantarire, verdictul: 37 cm si aproape 1 kg. Cateva poze mai tarziu, pestele se intorcea inapoi in apa.
Inarmat cu incredere sporita in Rage Micro Fry de 4cm, guma cu care pacalisem bibanul, am continuat sa caut pestii si nu dupa mult timp, ma gasesc prins din nou intr-un drill energic, la capatul caruia aduc in barca un salau frumos.
Spre sfarsitul partidei am gasit o zona cu stuf, in apropierea malului, unde apa era mica si m-am gandit sa incerc, cu ideea ca apa e mai calda aici si as putea sa gasesc cativa bibani la vanatoare.
Dupa cateva lanseuri chiar la marginea stufului, vad o vibratie pe fir si, instinctiv, intep ! Dupa un drill scurt aduc la barca o rosioara de toata frumusetea! Desi rosioarele sunt omnivore, se intampla mai rar ca ele sa aiba un comportament de peste rapitor, multumindu-se cu hrana castigata prin oportunitate, frecvent insecte, larve sau viermi. Fiindca eram la inceputul anului si aveau nevoie mai mare de nutrienti, am reusit sa pacalesc una la momeala artificiala. Spre deosebire de pestii rapitori care ataca prin natura lor aproape orice momeala, rosioarele sunt mult mai precaute. Faptul ca am prins una mi-a demonstrat ca evolutia gumei de la Fox Rage este demna de luat in seama pentru partidele viitoare.