Primavara si-a facut simtita prezenta, temperaturile sunt in crestere, apa se incalzeste, iar pestii incep sa devina activi. Pe zi ce trece, temperatura apei tinde spre o valoare optima la care salaul se reproduce. In aceasta perioada masculii si femelele de salau incep sa isi caute locuri pentru imperechere si depunerea icrelor. Pescuitul salaului primavara este caracterizat de comportamentul diferit al pestilor pentru ca instinctul de reproducere castiga in fata celui de hranire, dominant in restul sezonului.  Dupa depunerea icrelor de catre femele, salaii masculi raman sa apere cuibul in fata oricarui intrus ce ameninta perpetuarea progeniturilor din cuib. Este perioada cand modelul cromatic al salailor este deosebit de frumos, masculii indragostiti capata o culoare inchisa, uneori de un negru complet, semn clar al perioadei de boiste. Aceasta perioada dureaza aproximativ doua saptamani, insa difera usor de la un lac la altul. Primavara gasim salaii pe adancimi relativ mici, in zona malurilor sau pe platouri, acolo unde apa se incalzeste mai repede. Femela se plimba si ea in lungul malurilor visand la intalnirea cu alesul inimii, ce o asteapta in cuibul gata pregatit. Comportamentul masculilor devine agresiv prin puternicul instinct teritorial pe care il dezvolta. Pentru a profita de caracterul irascibil al salailor, prefer sa-i provoc prin folosirea unor naluci cat mai mari, cu evolutie agresiva. Este bine ca nalucile sa imite vietatile cu care salaii se confrunta in mod natural, de la diferitele specii de pesti, rapitori sau pasnici, si mergand pana la raci, cunoscuti drept mari amatori de icre. Introducerea fiind facuta, voi trece si la relatarea unei partide de pescuit recente care a venit parca sa intareasca teoria si experientele trecute. Iesirea a avut loc la sfarsit de saptamana pe o fosta balastiera din apropierea Bucurestiului, lacul Varlaam. Impresionant la nivel vizual, lacul iti lasa impresia unui parc cochet, cu alei pietruite si copaci plantati parca in urma unui plan bine gandit. Usor inedite pentru lacurile din tara noastra sunt zona special amenajata de gratar, dusurile si toaletele. Aceste facilitati sunt menite sa ofere pescarului confortul necesar pentru a se putea relaxa, bifand la final o partida cat se poate de placuta. Suprafata totala a balastierei este de aproximativ 20ha, un dig impartind-o insa in doua lacuri cu suprafete de 6, respectiv 14ha, zonele comunicand intre ele. Apa provine din izvoare proprii, pescarul putandu-se bucura de transparenta si nuanta ei albastra. Adancimea maxima este undeva in jurul valorii de 3 metri, cu un fund neregulat din nisip si pietris. Structurile clasice formate din radacini de copaci, bolovani sau cociocuri lipsesc, ceea ce face ca localizarea punctuala a salaului sa fie destul de dificila. Pe lacurile de acest gen, abordez partida de pescuit cu jiguri de gramaje mici (3-5 gr) pentru o evolutie a nalucii in coloana de apa cat mai naturala. In functie de culoarea apei, aleg si culoarea nalucii. In  cazul lacului Varlaam, am optat pentru naluci in culori naturale, usor vizibile in apa limpede.  Alegerea nalucilor in culori naturale a fost luata si in urma observatiei ca la baza perdelei de stuf din mal, in stratul superficial al apei, se vedeau o multime de rosioare cu dimensiuni intre 5 si 15cm, hrana sigura si companie obisnuita pentru populatia de salau din lac. Am inceput partida de pescuit pescuind pe langa stuf, dar rezultatele nu ma multumeau. Cu toate ca foloseam gume mici pentru a testa potentialul lacului, am reusit cu greu sa prind un salau tanar, negru ca taciunele. Culoarea imi indica ca perioada de imperechere incepuse si prioritatea devenise alta decat hranirea cu rosioarele pe care le vedeam eu. Punand cap la cap toate informatiile de pana atunci, mi-am dat seama ca trebuie sa abordez partida diferit si sa caut sa incit salaii care isi pazesc cuiburile. Zonele protejate de masculi pot  fi atat in mal, cat si pe platourile din larg, acolo unde apa are adancimea si temperatura potrivita depunerii icrelor. Era evident ca daca as folosi naluci cu dimensiuni mai mari, sansele de a provoca atacurile salailor ar creste exponential. Din pacate, proasta inspiratie ma facuse sa-mi las trusa cu naluci mari acasa. Salvarea a venit insa de la Fox Rage Spikey Shad de 9 cm, o guma care iese usor in evidenta in oferta de pe piata. Are o coada de shad, cu paleta supradimensionata (Power Paddle) capabila de miscare ampla la viteza de recuperare scazuta. Ce atrage insa cu adevarat atentia este corpul acoperit cu multi peri vibratili, mai precis 264. Am montat pe jig un Spikey Shad si la primul lanseu o mica stiuca mi-a readus increderea in mine. Continuand sa explorez zona marginala si alternand cu lanseuri spre centru, am reusit sa prind in mod constant salai. Parea sa se contureze totusi o regula: spre larg, la 20-30 de metri de mal, atacau salaii ceva mai mari, iar pe sub maluri, aveam mai multa actiune, dar cu o medie a dimensiunii mai redusa. Miscare cea mai de succes imprimata gumei parea sa fie una agresiva, cu miscari scurte din incheietura mainii, specifica jerk bait-urilor. Ponderam aceasta miscare cu scurte pauze menite sa lase salailor ragazul sa atace. In acest fel am reusit sa fac cunostinta cu salaii lacului Varlaam, exemplare frumoase si viguroase trecute bine de un kilogram. Era evident ca faceau parte din generatii diferite, fapt ce imi confirma ca mediul in care traiesc este de calitate si propice reproducerii naturale. Am avut ocazia sa fac cunostinta cu pescari care au prins zeci de stiuci intr-o zi, carasi la kilogram si crapi trecuti bine de bariera celor 10 kilograme. Voi reveni cu siguranta aici cu prima ocazie. La final, va invit sa urmariti un scurt clip realizat in timppul acestei partide de pescuit: