Expeditia in scandinavia de la jumatatea lunii iunie a acestui an nu a insemnat doar un pescuit cu echipament heavy in cautarea stiucilor record, ci si o noua oportunitate de intalnire cu minunatii pistruiati ce populeaza apele limpezi si reci ale nordului. Daca in precedenta experienta din aceasta parte a continentului am pescuit exclusiv la pastrav si lipan pe mai multe lacuri din Norvegia, de aceasta data insa, din ratiuni mai de graba pragmatice, am preferat sa ne testam echipamentul specific si abilitatiile intr-o zona mai usor accesibila, situata pe raul Ljusnan.

   Pescuitul la pastrav pe rauri de mari dimensiuni cu debite puternice, asa cum sunt majoritatea celor existente in Suedia, conduce la utilizarea unui echipament diferit de cel uzual, usor supradimensionat, incepand de la puterea de aruncare a lansetei si terminand cu dimensiunea si greutatea nalucilor. In acest context am folosit o lanseta de 2.13 metri, din clasa de putere medium-light, capabila sa arunce cu precizie greutati intre 5 si 14 grame, cu o actiune moderat-rapida, ce ofera avantajul de a permite pestilor inhalarea mai usoara a nalucilor. Un alt plus al unei lansete cu actiune moderat-rapida este faptul ca preia mai usor socurile puternice din timpul drill-urilor, reducand considerabil posibilitatea de a scapa pestele intepat. Evident, mulineta s-a incadrat in aceeasi clasa medium-light, avand marimea 2000 si o greutate redusa pentru realizarea unui echilibru perfect al combo-ului. Dimensiunea mai mare a tamburului mulinetei a contribuit pe de alta parte la inbunatatirea lungimii lanseului, factor ce se va dovedi determinant in acesta partida. In cazul pescuitului la pastrav, ca si in cel al pescuitului la clean, prefer monofilamentul transparent si rezistent la abraziune ori flourocarbonul in detrimentul multifilamentului, pentru o prezentare cat mai discreta a nalucilor. Un alt avantaj al folosirii monofilamentului este dat de elongatie, proprietate ce permite preluarea socurilor violente provocate de pastrav in timpul atacului si al drill-ului.

   Totusi, cele mai importante elemente ale echipamentului nostru raman nalucile. Calitatea nalucilor in cazul pescuitului la pastrav este esentiala pentru ca permite abordarea corecta in cele mai dificile contexte si pe cele mai pretentioase ape, iar folosirea cu incredere a acestora poate creste simtitor rata capturilor pe durata unei partide in comparatie cu nalucile nespecializate. Seria de voblere Spearhead Ryuki a producatorului nipon DUO International este special proiectata pentru pescuitul pastravului pe ape curgatoare, fiind pefect echilibrate pentru a evolua impecabil in conditiile unor curenti puternici ai apei dar, mai ales atunci cand le sunt imprimate schimbari rapide de directie si viteza. Asadar, acestea se preteaza foarte bine twitching-ului, tehnica de pescuit ce presupune animarea nalucii cu miscari sacadate, ritmice din incheietura mainii.

   DUO Spearhead Ryuki este produs intr-o gama foarte diversa de culori, finisaje si dimensiuni, incepand de la 4.5 centimetri si pana la 8 centimetri, fiind disponibil atat in varianta floating cat si in varianta sinking. In conditiile unui rau de mari dimensiuni cu debit foarte puternic, asa cum a fost situatia in care ne-am gasit, Spearhead Ryuki 80S s-a dovedit alegerea potrivita datorita in primul rand castabilitatii excelente date de forma si de densitatea materialului din care este construit acest vobler. De asemenea, lestul considerabil cu care vin echipate coroborat cu corpul compact si aplatizat lateral, le confera o coborare rapida, cu balans lateral, greu de ignorat chiar si de cei mai mofturosi pistruiati. Astfel am putut lansa fara probleme naluca la distante de peste 40 de metri, in zona curentului principal al raului, acolo de unde au survenit majoritatea atacurilor si prezentarilor.

   Am folosit mai multe variante cromatice ale acestui model cu care am prins, insa dintre acestea Spearhead Ryuki 80S - Yamame Red Belly a fost de departe castigatorul zilei nu numai in ceea ce priveste numarul capturilor realizate, dar si in privinta taliei acestora. In proportie covarsitoare atacurile au aparut dupa o serie de schimbari rapide de directie si viteza, in timpul stoparilor, atunci cand voblerul lasat in deriva plonja relativ rapid catre substrat, executand in acelasi timp balans lateral. Vibratia marunta si semnalele vizuale emise de acesta in apa foarte limpere, erau interceptate de pastravi de la distanta, transormandu-l astfel intr-o prada reala si sigura. Drill-ulrile in curentul puternic al raului cu exemplare salbatice de peste 40 de centimetri, dau o satisfactie nemarginita oricarui pescar, cu atat mai mult unuia care a parcurs peste 2000 de kilometri in cautarea adrenalinei.

   Voblerele raman cele mai fascinante naluci utilizate in pescuitul rapitorilor, dar in cazul pastravului este esential sa nu facem rabat la calitatea acestora.

   Fir intins !