14 Martie 2019. In Romania inca suntem in perioada de prohibitie la pastrav, ne consolam doar cu gandul ca mai sunt doua luni si incepe campionatul national, singurul antidot mai puternic pentru noi, virusatii de pescuit la pastrav.
Sunt doua saptamani de la 1 Martie de cand sezonul este deschis in Italia, doua saptamani in care zi de zi apreciem (totodata induram) postarile pescarilor italieni cu pesti sariti de 50 cm.

Zi de zi in care primesc acelasi mesaj de la Bamse, "mergem si noi in Italia?", iar raspunsul meu este mereu acelasi - "poate mergem, vedem...". Pe 14 Martie primesc decisiva - "Eu plec in Italia, vii nu vii eu ma duc si singur". Cedase, nu mai rezista, il cunosc foarte bine si stiu ca este in stare sa plece si singur. Acest ultimatum ma activeaza si pe mine. Cred ca era impulsul pe care trebuia sa il primesc ca sa incep sa ma gandesc serios la acesta escapada. Il contactam si pe Gyorg si a doua zi deja aveam sejurul aranjat. Trei bilete de avion, plecare 21 martie - retur 25 martie, cazare rezervata, masina rezervata din aeroport.

Mergem in zona Feltre, provincia Belluno, 50 km de la Venetia, pe raul Piave. Eram singurul care am mai fost pe acest rau acum doi ani, cand am facut parte din grupul care insotea Lotul reprezentativ al Romaniei la Campionatul Mondial de spinning la pastrav 2017 din Italia, organizat in provincia Trento, iar dupa campionatul Mondial am hotarat sa mai raman cateva zile coborand din munti 300 km spre Venetia, pe raul Piave.

Acum doi ani nu am avut o experienta prea placuta pe acest rau, veneam dintr-o zona de munte cu rauri micute, cu un debit de apa normal pentru pescutitul competitional, cu pesti populati pentru concurs ce nu depasesc 25cm. Aici jos am gasit un rau ce seamana cu Oltul nostru, cu adancimi ce depaseau in unele locuri doi metri. Dupa cativa indigeni capturati pe o apa mai mica am decis sa cobor pe rau si sa pescuiesc in zone cu apa mai adanca. Cateva lanseuri cu un vobler mai mare si simt cum lanseta mi se incarca puternic. Intep si pestele pleaca rapid din frana mulinetei in sus, pe curentul apei.
Poate putina mea experienta in astfel de conditii, poate ca firul era prea subtire de 4lb (0,148mm), dar m-au facut sa pierd acest peste, ducandu-se cu vobler cu tot. Dupa inca o ora de pescuit in care am avut exact aceiasi experinta neplacuta de inca trei ori (inca trei pesti si trei voblere pierdute!) decid sa inchei partida de pescuit din 2017, pe raul Piave, poate altadata mai pregatit pentru astfel de pesti.

Mai este o saptamana pana plecam si incep pregatirile. De data acesta nu vreau sa dau gres. Direct textil YGK G-Soul X8 Upgrade PE #0.6/0.128mm/14lb pus pe doua mulinete de 2500.
Voblere cat mai mari: DUO Ryuki 7cm, Smith D Contact 8.5cm, Jackall Tricoroll GT 8.8cm, ZipBaits Rigge Flat 7cm, Bamse HandMadeLures 7cm.
Ocilante: DUO x D3 Gambrel, Smith Pure, Pontoon21Sampliora.

 

21 Martie ora 9:15. Dupa doar o ora de zbor suntem pe aeroportul Treviso. Programul de astazi include drumul de 50 km spre Feltre, zona de pescuit "Bacino 10", sa facem permisele de pescuit pentru cele trei zile si cazarea rezervata din timp, la doar 1 km de rau.
A doua zi dimineata la ora 7 suntem pe Piave, la primul contact cu raul. Nu stiu de ce, poate de emotii ori ca erau 6 grade afara, rotulele genuchilor nu stateau la locul lor. Un peisaj de nedescris si un rau cu o apa atat de limpede, incat observam pietrele de pe albia raului la o adancime de peste un metru.

 

 

 

Echipati corespunzator, atacam zonele "trofeo", exact acel pescuit care imi place cel mai mult, un fel de vanatoare, o partida cu pesti putini, dar fiecare captura iti poate dobora orice record.

 

 

Prima captura o are Bamse, un minunat pastrav marmorat la un vobler "hand made by Bamse", cu o culoare naturala si cu roz pe spate.

 

 

Pastravul este un peste cu o vedere extrem de dezvoltata. Nu doar forma voblerului este importanta, ci si culoarea acesteia, dar aceasta depinde foarte mult de perioada zilei, anotimp, vreme si multi alti factori care se pot schimba de la o ora la alta.
Caut in trusa ceva culoare asemanatore cu voblerul lui Bamse, schimb cu un DUO Ryuki 70 MDF, culoare Pink Yamame si dupa cateva lanseuri in aval, spre malul cu apa adanca, vad cum o umbra urmareste voblerul renuntand la doar trei metri de mine, unde adancimea raului este mica. Urmatorul lanseu acelasi lucru vine dupa vobler, dar nu ataca, ceva nu faceam bine, ceva nu-i placea.

Pescuiam in spatele unui repezis, unde curentul apei era mai linistit, recuperarea o faceam in asa fel incat sa tin firul cat mai tensionat, sa las voblerul sa evolueze natural simtind in lanseta miscarile acestuia. Din cand in cand ii dadeam cate un jerk din varful lansetei urmat de o pauza mica. Ceea ce observasem era ca chiar pe acea pauza pestele renunta la urmarire. Lansez din nou, de aceasta data recuperez mai rapid, cu jerk-uri mai puternice si fara pauza, atacul survine si intep. Batul s-a arcuit, mulineta a inceput sa caraie si a urmat cel mai frumos dril pe care l-am avut pana acum in pescuitul la pastrav.

 

 

Despre lanseta cu care am pescuit pot spune ca am facut alegerea perfecta pentru acesta partida, Favorite Professional cu o lungime 2.2 m si putere de aruncare 3-12g. La constructia acestui model au fost folosite materiale premium, pentru a mari rezistenta si senzitivitatea. O lanseta moderat-fast ce sa descurcat excelent cu voblere si cu oscilante lansate in curentii puternici ai raului Piave.

 

 

Au urmat inca doua zile de pescuit pe acelasi rau, dar pe alte zone la fel de frumoase, cu capturi memorabile.

 

 

O escapada frumosa cu trei zile de pescuit intes, trei zile de anduranta si 51.340 de pasi in Tinutul Pastravilor Trofeu. Cu siguranta, vom repeta experimenta cel putin o data in acest an.

Fir Intins!